Dragostea Lui vorbește-n tăcere
în fiecare clipă de liniște ce I-o ofer.
Îmi acoperă orice tristețe cu bucurie,
le îngroapă pe toate în cer.
În îndelunga ei răbdare
caută ochii tăcuți să se înalțe spre El,
îi îmbrățișează cu cele mai calde și curate cuvinte
în brațele ei găurite de fier.
Dragostea Lui e infinită răbdare,
cu eul de ieri, cu visul de azi
cu amorțirea mea care o doare
până în cele mai adânci măruntaie…
Dragostea Lui mă vorbește de bine
chiar și atunci când eu mă urăsc,
inima Lui mă vede pe mine
lumină caldă născută în cer
Dragostea vie încă mă așteaptă
să deschid ochii, să o miros
să-i simt spinii pe frunte, gaura ce o poartă
și locul din inimă în care mă caută
la fiecare gând neîntors.
Cuvinte pe ape 